Pelerini prin Oltenia și Ardeal

Cu binecuvântarea Preasfințitului Părintelui nostru Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, Parohia Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Călărași, Protopopiatul Călărași, a organizat un pelerinaj la mai multe mănăstiri din Oltenia și Ardeal în zilele de 30 octombrie – 01 noiembrie 2018, cu un număr de 56 de pelerini.

În prima zi a pelerinajului am vizitat următoarele mănăstiri:

– Strehăreți (cu hramul Adormirea Maicii Domnului),din județul Olt, atestată documentar în anul 1478;

– Clocociov (cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), din județul Olt, atestată documentar în veacul al XVI-lea, din vremea lui Neagoe Basarab. În vremea voievodului Ioan Caragea (1812-1818) mănăstirea a contribuit cu sume substanțiale la întreținerea școlilor în întreaga țară. Ne-am recules și la mormântul părintelui Visarion Coman (1921-2002), ce se află în apropierea bisericii noi, cel care a renăscut duhovnicește această mănăstire;

– Gura Motrului (cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva), din județul Mehedinți, ctitorită, conform tradiției, de Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana, la sfârșitul secolului al XIV-lea. Biserica de astăzi a fost reconstruită în anul 1653, în stil moldovenesc, de Preda Brâncoveanu. În proximitatea bisericii se află mormântul arhimandritului Eufrosin Poteca, exilat aici în anul 1830;

– Strehaia (cu hramul Sfânta Treime), din județul Mehedinți, este rectitorită în 1645 de Matei Basarab, pe locul unei biserici înălțate de boierii Craiovești la sfârșitul secolului al XV-lea. Între anii 1673 și 1689 aici a avut sediul Episcopia Strehaia.

– Sf. Ana – Orșova (cu hramul Sfânta Ana), din județul Mehedinți, este ctitorită de ziaristul Pamfil Șeicaru (1894-1980) ca drept mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru că a scăpat cu viață în timpul luptelor din 1916, în Primul Război Mondial, și este închinată memoriei tuturor eroilor care au luptat pentru România Mare. Cu toții am participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și ne-am închinat icoanei făcătoare de minuni a Sfintei Ana.

În cea de a doua zi am vizitat mănăstirile:

– Mraconia (cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și Sfânta Treime), din județul Mehedinți. Mănăstirea este reînființată în anul 1995, cu binecuvântarea Mitropolitului Nestor Vornicescu. Biserica veche a mănăstirii a fost acoperită de apele Dunării, în anul 1967, ca urmare a construirii hidrocentralei de la Porțile de Fier I. După ce ne-am închinat în sfânta biserică, toți pelerinii s-au bucurat de o frumoasă plimbare cu șalupele pe Dunăre;

– Piatra Scrisă (cu hramul Duminica Tuturor Sfinților), din județul Caraș-Severin. Numele de Piatra Scrisă este dat de o icoană a Sfintei Treimi pictată pe o stâncă. Ea a fost descoperită când, dinamitându-se stânca din apropierea Armenișului, în vederea construirii căii ferate între Caransebeș și Oravița, aceasta s-a despicat și a apărut icoana Sfintei Treimi, pictată pe piatră. Despre vechimea icoanei consemnează și o hartă austriacă din 1788;

– Prislop (cu hramul Sfântul Ioan Evanghelistul și Înălțarea Sfintei Cruci), din județul Hunedoara, este ctitorită, conform tradiției, de către Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana. Ne-am recules la mormântul Sfântului Ardealului – Ieromonahul Arsenie Boca și am vizitat peștera unde s-a nevoit Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop;

– Lainici (cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului),din județul Gorj, ctitorită, tot după tradiție, de Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana, în secolul al XIV-lea, ce ridică aici un schit din lemn. Aici am primit binecuvântarea Maicii Domnului prin icoana Grabnic Ascultătoarea și ne-am închinat sfintelor moaște ale Sfântului Cuvios Irodion, supranumit Luceafărul Lainiciului sau Luceafărul Olteniei. La această mănăstire am servit din cele pregătite de Marta și am fost găzduiți peste noapte. A doua zi toți pelerinii am participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie.

În cea de a treia zi am vizitat mănăstirile:

– Polovragi (cu hramul Adormirea Maicii Domnului), din județul Gorj, ctitorită în jurul anului 1505, de Radu Comisul și Pătru Spătarul. Mănăstirea a fost loc de organizare a oastei lui Tudor Vladimirescu. Complexul mănăstirii conține și biserica-bolniță cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae., ctitorită între anii 1732-1738. Este unica mănăstire din țară a cărei pictură de pe fațada pridvorului reprezintă o parte din mănăstirile atonite;

– Hurezu sau Hurezi (cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfinții Martiri Brâncoveni), din județul Vâlcea, ctitorie brâncovenească din secolul XVII. În biserica mănăstirii ne-am închinat la racla ce adăpostește fragmente din părticele ale mai multor sfinți, precum și la racla cu părticele din moaștele Sfântului Voievod – Martir Constantin Brâncoveanu, Domnul Țării Românești. Ansamblul monastic brâncovenesc se compune din: Biserica mănăstirii; Biserica-bolniță; Schitul Sfinții Apostoli; Schitul Sfântul Ștefan; Foișorul egumenului Dionisie Bălăcescu și Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu;

– Govora (cu hramul Adormirea Maicii Domnului), din județul Vâlcea, fiind una dintre cele mai vechi mănăstiri din țară, ridicată în secolele XIV-XV. Numele mănăstirii vine de la slavonescul govoriti, care înseamnă a vorbi, a spune sau izvor, murmur de izvor. La Govora s-au tipărit mai multe cărți: Psaltirea (1637), Pravila mică (1640), Pravila de la Govora și altele.

La toate mănăstirile, pelerinii, s-au rugat și au cântat pricesne, precum și troparele hramurilor respective.

În drum spre casă, pelerinii au participat la o evaluare a cunoștințelor dobândite în cele trei zile de pelerinaj. Toți participanții au fost încântați de locurile sfinte vizitate, exprimându-și dorința de a reveni pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu, pline de credință, istorie și românism. La final toți pelerinii au primit din partea organizatorului iconițe, metaniere, CD-uri cu conținut duhovnicesc, cărți de rugăciuni ș.a..

A consemnat Părintele Achim C. Vergil – Marian, preot II la Parohia Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Călărași.